„Ignoranți quem portum petat nullus suus ventus est” – Seneca – Epistulae Morales Ad Lucilium, scrisoarea 71
(Daca un om nu știe către care port vâslește, niciun vânt nu-i poate fi favorabil. )

Vântul este una dintre forțele naturale cele mai imprevizibile și cu țoață tehnologia noastră ne este imposibil să prevedem direcția și forță acestuia. Asta nu a împiedicat că mii de ani, vântul să fie folosit că principala sursa de propulsare pentru mișcarea pe mare.

Pânzele – pentru cei că mine, incompetenți în domeniu – sunt ceva magic și fascinant: în timp ce e e ușor să admiți că o barca poate fi împinsă de vânt, e aproape imposibil de înțeles cum aceasta se poate îndreaptă spre stangă în timp ce vântul o împinge spre dreapta, sau cum aceasta reușește să meargă înainte în timp ce e împinsă în direcție contrara. Mai mult, cu manevrele potrivite, o barca cu pânze poate ajunge să aibă o viteza de doua sau trei ori mai mare decât cea a vântului.

E clar că oricine poate să ajungă la destinația dorita când întâmplător vântul bate favorabil, dar numai un marinar profesionist este capabil să îl folosească atunci când bate în alte direcții. Ceea ce e interesant este faptul că vântul reprezintă o forță impersonala, pe care nu o putem influenta: putem alege intre a ne plânge că nu bate în direcția pe care o vrem, sau putem învață să folosim pânzele în așa fel încât – indiferent de direcția vântului – acestea să ne duca la destinația dorita.

Aceasta comparație mi-a venit în minte în mod insistent în ultima perioada, din cauza numărului tot mai mare a celor care se plâng de „criza”, „economie”, „guvern”, „Europa”, „globalizare” etc.

Un cor de plângeri, care în cele din urma au un singur punct comun: cât de bine se muncea în 2006/2007 în timp ce acum nu mai funcționează nimic. E clar, așadar, că o perioada de explozie economica că cea din Romania de acum câțiva ani reprezintă exact ideea de vânt în pupa: indiferent ce ai fi făcut rezultau bani, creșterea era continua și, prin urmare, era suficient să te lași transportat de fluxul unei economii în expansiune pentru a atinge rezultate.

Acum, că acest flux a luat o alta direcție, e ușor să te lași descurajat și să te plângi de situație, dar uitam că persoanele capabile continua să facă afaceri bune și să aibă profit, în ciuda așa numitei crize.

Daca noi nu reușim să obținem rezultate și dam vina pe mediu, aceasta înseamnă doua lucruri:

-nu avem obiective clare și ne lașam luați de vânt;
-nu cunoaștem tehnica de a ne mișcă independent de direcția vântului.

Ce legătură are toate acestea cu business coaching-ul? Esență coaching-ului – fie la nivel personal, fie la nivel de business – consta în descoperirea potentialitatilor, alegerea obiectivelor și folosirea eficienta a resurselor disponibile. În concluzie, e clar că daca nu știm unde vrem să mergem, nu putem decât să alegem calea comoda și să ne lașam transportați de vânt; dar apoi nu ar trebui să ne plângem când sfârșim într-un loc care nu ne place. În același fel, admițând că știm unde vrem să ajungem, trebuie să cunoaștem tehnica potrivita.

A preda aceasta tehnica, nu e sarcina unui coach: pentru asta exista juriști, consultanți, economiști, și experți de toate felurile. Dar e evident că tehnica nu este utila daca nu ne sunt clare obiectivele; mai mult – și acesta e un aspect des neglijat – degeaba cunoaștem tehnica daca nu avem voință de a o pune în aplicare (de cate ori ni se întâmplă să ne spunem „Mda, stiu că ar trebui să fac X, dar…”).

Pentru alegerea obiectivelor și păstrarea focalizării și a motivației necesare, colaborarea cu un coach poate fi într-adevăr o revelație.

La nivel de companie, business coach-ul e acela care ajuta top managementul să descopere potentialitatile și să definească obiectivele, misiunea și valorile firmei; în același timp obliga managerii să-și păstreze focalizarea pe obiectivele alese.

La nivelul managementului intermediar, coach-ul se asigura că valorile și obiectivele au fost efectiv înțelese și sunt corect comunicate subordonaților, în așa fel că țoață structura să se miște în aceeași direcție. Pentru a continua metafora bărcii, daca membrii echipei vâslesc în direcții diferite, vă fi o activitate intensa, multa oboseala, o risipa de resurse, iar barca se vă mișcă greu și nu neapărat în direcția dorita.

Ajungem, așadar, să definim punctele fundamentale asupra cărora lucrează un coach:

-Clarificarea obiectivelor companiei.
-Clarificarea valorilor.
-Stăpânirea aspectului tehnic.
-Alinierea resurselor umane.

Practic, pentru că afacerea noastră să nu fie o barca în bătaia vântului, trebuie să clarificam următoarele:

-Să știm UNDE vrem să mergem.
-Să știm DE CE vrem să ajungem acolo.
-Să știm CUM să facem pentru a ajunge.
-Să verificam că fiecare membru al echipei a înțeles și împărtășește aceste principii.

Aș adaugă întrebarea magica pe care orice antreprenor ar trebui să și-o puna și care valorează cât un întreg curs de marketing:

CINE ne plătește (Sau cine ar trebui să ne plătească…) și DE CE?

Chiar daca nu sunteți încă pregătiți să vă încredințați în mâinile unui business coach, care să aprofundeze aceasta munca cu mai mult profesionalism și eficienta, puneți-vă aceste simple întrebări și veți descoperi, că vă pot îmbunătăți rezultatele într-un mod uimitor.

Navigare plăcuta!

by Bruno

Aparut pe https://www.manager.ro