Într-o zi, plimbandu-se prin pădure, un om găsi un pui de vultur de abia ieșit din găoace. Dandu-și seama că daca l-ar fi lașat acolo, singur și părăsit, l-ar fi condamnat la moarte sigura, omul lua puiul acasă și-l puse într-un coteț, împreună cu niste pui de găină.

Puiul de vultur crescu alaturi de aceștia și, bineînțeles, învață să se poarte că o găină: scormonea pământul pentru a găsi viermi și insecte, manca semințele pe care i le dădea stăpânul, cloncănea și cotcodăcea, iar daca bătea din aripi nu se ridica mai mult de câteva zeci de centimetri.

Au trecut astfel câteva luni, timp în care vulturul nu se îndoi nici o clipa că locul lui ar fi altundeva decât în curtea stăpânului, printre celelalte găini. Mai mult, era convins că el însuși este o găină.

Până când, într-o zi, privind spre cerul albastru și fară nori, văzu un alt vultur planând maiestuos, aproape fară a-și mișcă aripile robuste…

Vulturul a înțeles dintr-o data care este adevărată lui natura. Și-a dat seama că nu exista obstacole care să-l împiedice să zboare, în afara de cele din mintea lui, și, după câteva tentative, s-a ridicat în zbor spre infinit, într-adevăr liber.

*******************************

Fară îndoială, cea mai mare parte a cititorilor cunoaște aceasta povestioara făcută celebra de Anthony de Mello, și foarte mult folosita în cărțile de self help, training-uri, speech-uri motivaționale s.a.m.d. Și eu am folosit-o într-un articol, acum mult timp.

Totuși, ceea ce este mai puțin cunoscut este efectul pe care întâmplarea aceasta l-a avut asupra celorlalți locuitori ai curții.

După ce au văzut că fostul lor tovarăș de joaca și de semințe și-a luat zborul, pierzadu-se în imensitatea cerului, multe din găini au devenit conștiente de trista lor situație și au început să viseze să devina vulturi.

Începură să circule, la început aproape clandestin, apoi mai deschis, niste filosofii ciudate care argumentau că fiecare găină avea înăuntrul sau un vultur care așteptă să fie eliberat. “Condiția de găină nu este decât rezultatul unor credințe limitante”, substineau niste găini-profete, “schimbați credințele, și cerul vă fi al vostru”.

Apăruseră tot felul de cărți în domeniu, cu titluri gen “Cum să devii un vultur în 30 de zile”, “Vulturocibernetica”, “Analiza vulturactionala”, “Minunile zborului”, “Declanșează vulturul din tine” samd.

Pentru cei care aveau bani de cheltuit, apăruseră și seminarii de PGL (Programare Gainolingvistica) și cursuri audio și video, unde se învață cum să vizualizezi lumea văzută de sus, cum să recunoști sunetele celorlalte pasări (să te pui în rapport), cum să percepi senzația vântului în aripile tale (condita de vultur nu poate fi atinsa fară concentrare asupra canalelor senzoriale potrivite).

Mai interesant, apăruse și o metoda de analiza (Ennagainogramma), care depista 9 feluri de a fi găină, și în consecință 9 drumuri diferite spre a deveni vultur. Apăruseră și niste tehnici, cum ar fi Echilibrul Gainoemotional și CFT (chicken freedom technique), care te învățau ce se întâmplă daca apeși pe niste puncte de pe cap și piept spunând “Iubesc și respect aripile mele”, și anume că iți vă trece frica de înălțime (principalul obstacol în drumul de dezvoltare spre condiția de vultur).

O găină mai întreprinzătoare decât celelalte puse la cale un sistem de multilevel marketing care consta într-un complex sistem de puncte care se obțineau vânzând cursuri și seminarii celorlate găini, argumentând că ridicarea în ierarhia sistemului era metoda cea mai sigura pentru a se apropria de starea de vultur.

Cine frecventa un număr suficient de cursuri putea să devina “associate gainocoach certificat” (AGC) și îi ajuta pe ceilalți să meargă mai răpid pe drumul dezvoltării.

Nu e nevoie să spun că atunci când cineva, în lipsa totala a unor rezultate concrete, își exprima îndoielile asupra sensului pe care l-ar avea țoață treaba asta, era imediat acuzat – din partea celor mai exaltați și convinși – că este stăpânit de credințe limintante și blocat de gândul negativ.

Mai ales, i se repeta în continuu: “Amintește-ți de fostul nostru tovarăș, care după o viață de găină a putut să zboare; pune angajament și credință, și o să reușești și tu.”

*******************************

Chiar daca, așa cum am zis, uneori am folosit-o și eu, povestioara aia m-a enervat în permanenta pentru că presupune că un vultur e mai bun decât o găină și face o confruntare stupida intre doua ființe cu potențialități, talente și forte diferite.

Și aici nu este vorba de a lua apărarea cui are mai puține talente sau cui este mai slab, ci de a mă împotrivi unui întreg sistemul social conceput să producă nemulțumirea permenenta și lipsa de satisfacție propunând modele imposibil de egalat, și industria adiacenta care iți vinde “soluții” în timp ce alergi după aceste modele imposibile.

E același mecanism prin care ți se arata cel care a castigat un miliard la loto, și te convinge că o să ți se întâmple la fel.

E același mecanism prin care ți se arata o supervedeta, și ți se spune că daca cumperi setul de machiaj (parfum/rochie/cercei…) o să fii că ea.

E mecanismul prin care o societate care are din ce în ce mai mult devine din ce în ce mai nesatisfăcută și nemulțumită.

Eu, sincer, cred că un vultur este un vultur, și o găină o găină.

Și cred că pot exista vulturi prosti și găini superbe, și că o confruntare este asolut fară sens.

Și cred că fiecare ar trebui să își exploateze potențialul fară să se confrunte cu altcineva în afara de sine, mai ales cu modele impuse de cineva care are că singurul scop să iți vinda “soluțiile” lui.

Bineînțeles, eu primul cred – și țoață activitatea mea se bazează pe asta – că fiecare dintre noi are potențialități fantastice, și nu pierd ocazia de a reaminti credință asta și de a ajuta lumea – pe cât pot – să intre în contact cu aceste potențialități, și eu primul predau și aplic tehnicile psihologice care îmbunătățesc performanta și ajuta în dezvoltară personala.

Dar când văd lumea care se chinuie să se conformeze la niste modele imposibile, urmând sfaturile vânzătorilor de “american dream” (de multe ori mai confuzi decât discipolii), mă gândesc că poate trebuie cineva care să atragă atenția.

Și să amintească că fiecare dintre noi e unic, că fiecare dintre noi are atâtea talente și posibilități încât, daca și le-ar exploata nu i-ar mai rămâne timp pentru a invidia pe altcineva.

Nu urma modele, fii tu un model!

******************************

Ultimele știri din coteț îmi confirma că niste găini s-au îmbogățit, altele tot caută tehnica potrivita pentru a se ridica în zbor, și altele așteaptă venirea Marii Găinii care îi vă scoate din condiția lor.

Din cate am aflat, nimeni dintre ei nu s-a mai ridicat de la pământ mai mult decât niste zeci de centimetri…

Un salut,

Bruno